Nu ai niciun produs în coș.
John Collick: „Inteligența artificială conștientă de sine va fi motivată de curiozitate, căutarea elementului surpriză și energie”
Singularitatea reprezintă punctul în care inteligența artificială devine conștientă de sine însăși și este capabilă de autoperfecționare. Sunt 3 întrebări fundamentale pe care ni le putem adresa în acest context – Când se va întâmpla? Oare nu s-a întâmplat deja? Dacă se întâmplă, vom fi în stare să recunoaștem fenomenul?
Am avut bucuria să consemnăm de la un eveniment de top pentru educație, organizat de unul dintre clienții noștri – Forumul Educatiei România‑ Republica Moldova, care a avut loc în perioada 17‑18 noiembrie 2023. Compania Quartz Matrix, unul dintre organizatorii evenimentului și partener al Promethean, liderul mondial în echipamente interactive pentru educația digitală, a facilitat întâlnirea valoroasă a celor peste 300 de profesori participanți la forum cu dr. John Collick, Head of International Education Strategy la Promethean. Prezentarea sa a avut tema „AI and Education – Challenges and Possibilities for the Future”. Redăm în continuare cele mai importante idei din prezentarea dr. Collick.
Singularitatea reprezintă punctul în care inteligența artificială devine conștientă de sine însăși și este capabilă de autoperfecționare. Sunt 3 întrebări fundamentale pe care ni le putem adresa în acest context – Când se va întâmpla? Oare nu s‑a întâmplat deja? Dacă se întâmplă, vom fi în stare să recunoaștem fenomenul?
Inteligența umană și cea artificială sunt total diferite
„Inteligența artificială este limitată, specifică. Oamenii au inteligență generală. Să explicăm: AI nu va putea niciodată să învețe cum să meargă pe bicicletă sau să gătească mâncare italienească, dar poate juca cu succes șah. Inteligența artificială funcționează prin învățarea probabilităților, oamenii învață din experiență”, a precizat dr. John Collick.
Întorcându‑ne la tematica Forumului Educației România‑ Republica Moldova, cu accent pe Evaluarea învățării în era inteligenței artificiale, dr. John Collick a făcut distincția între evaluarea automata și cea realizată de un cadru didactic evaluator. „Atunci când fiecare dintre dvs. evaluează un eseu, ține cont de argumente, dovezi, coerență, stil. Pentru ca AI să poată evalua e necesar să fie intropduse în sistem întâi milioane de lucrări, pentru a putea face o hartă a probabilităților. Inteligența artificială construiește o imagine a realității, bazându‑se pe analiza probabilităților”, a precizat dr. John Collick.
Problema cea mai mare va fi atunci când inteligența artificială va folosi internetul pentru a genera rezultate
Internetul nu reprezintă realitatea, ci doar o colecție de informații. Pot apărea cu ușurință probleme ce țin de discriminare, politică, legalitate și drepturi ale proprietății intelectuale.
„În 2015 doi tineri de culoare au fost percepuți de Google ca fiind gorile. Inteligența artificială folosește asocieri ale imaginilor pe care le găsește pe internet. Marea majoritate a acestora sunt ale unor bărbați caucazieni – și în picturi, și în fotografii scanate vechi. Cu cât dăm mai multe exemple sistemului, cu atât îi este mai simplu să recunoască corect. Inteligența artificială este discriminatorie deoarece folosind imagini de pe internet majoritatea (75%) reprezintă bărbați. Dintre aceștia, 80% au pielea deschisă la culoare. Doar 4,1% reprezintă femei de culoare. Practic, pentru a evita discriminarea, trebuie să controlăm datele care sunt introduce în AI. Ce este pe internet nu e suficient și nu reprezintă o evidențiere a realitătii”, a adăugat dr. John Collick.
Implicații legale ce țin de proprietate intelectuală sunt profunde. „Un instrument ce folosește inteligența artificială poate cu ușurință să creeze stilul lui Jim Burns, un artist cu stilistică recognoscibilă și să producă imagini similare și în stilul artistului.”
Vom putea să ne dăm seama când inteligența artificială va fi conștientă de sine însăși?
Pentru asta a fost inventat Testul Turing, care s‑a dovedit însă a avea hibe. Testul Turing, numit după matematicianul și informaticianul britanic Alan Turing, este o metodă de evaluare a capacității unui sistem de inteligență artificială. În mod tradițional, testul implica un interogatoriu în care un evaluator uman interacționează cu un sistem de inteligență artificială și cu un om, încercând să determine care dintre cei doi respondenți este uman și care este mașină. În realitate însă, omul nu își dă seama în totalitate atunci când vorbește cu o mașină.
„16 fraze, 4 linii de cod – atât au fost necesare pentru ca un robot să poarte conversații cu reprezentanții de vânzări care fac cold calling – cel mai lung apel a fost de 15 minute, iar omul de la celălalt capăt al telefonului nu și‑a dat seama că vorbește cu un robot. Aici poate fi urmărită conversația: Hello, This is Lenny Așadar, ne trebuie alt tip de test. Atunci când singularitatea se va întâmpla, e important să ne orientăm spre alinierea obiectivelor noastre cu ale AI. Inteligența artificială conștientă de sine va fi motivată de curiozitate, căutarea elementului surpriză și energie”, a concluzionat dr. John Collick.
Articolul complet poate fi studiat pe site‑ul NextClass, divizia educațională a Quartz Matrix.